D.N.A ,succesorul P.N.A., a fost infiintata ,”gratie” inca uneia dintre ideile proaste ale catorva "alesi". Cu un motiv afisat rizibil, dar des exprimat pe atunci, (uneori si acum), cel legat de un ucaz venit de la "Inalta Poarta".
Procurori buni si competenti erau si pe atunci, iar sfera de competenta a Ministerului Public nu fusese vreodata "stirbita". Doar ca... Odata creata, sus-zisa Directie si a inceput, prin unii dintre cei apelati de mine "meduze"..., activitatea. Repet, stiu ca majoritatea celor ce acolo lucreaza sunt oameni. Prin oameni eu intelegand: raspunzatori, verticali etc. Ma refer acum la ceilalti. La cei care, profitand de textul Legii 78/2000 au... sarit gardul. Condamnarea lui Becali, om de afaceri si care... si-a facut -strict- meseria de om de afaceri, a fost o greseala? Condamnarea a doi fosti ministri in celebra "afacere a caltabosului" a fost o sinistra manipulare cu un film "montat"? Condamnarea lui A. Nastase pe baza unor dolari "gasiti" de DNA ca dovada de infamie, dar dolari tipariti un an mai tarziu de la data "momentului presupus al flagrantului" a fost o greseala? Exista si acolo, la DNA, oameni, si... aceia! In acest context si doar pentru a incerca a "schimba si parul dar si obiceiurile unora"..., se pune o intrebare: cum oare ar putea corul natiunilor dezvoltate sa ne priveasca la lumina stupidelor condamnari astfel motivate? Nu meritam oare eticheta de tara de tip bananier? De bantustan? Si daca da, din cauza cui?
Cu stima
L. Cornescu
Care mai este scopul de a fi pastrat DNA
DNA a fost înființată, prin reorganizarea Parchetului Național Anticorupție, la data de 1 septembrie 2002, prin O.U.G. nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului șef al acestei direcții. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între DNA și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public, conform legii.
Inca de la infiintare, DNA are o structură centrală și o structură teritorială dar mai presus de orice avea si o Lege, adica Legea nr. 78/2000.
Nu putea lipsi, din implementarea unei justitii ,,impartiale” structura DNA care sa aiba o lege peste orice alta lege.
Ca jurisdicție, prin cadrul legislativ creat de legea care înființa acestă organizație, Parchetului i s-a oferit jurisdicție (autoritate) în vederea combaterei corupției la nivel înalt și mediu. DNA este o entitate independentă în raport cu branșele (ramurele) judiciare, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.Infracțiunile care intră în jurisdicția (sub autoritatea) Parchetului sunt cele care au ca obiect al infracțiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro, în acest caz putând fi cercetate persoane indiferent de calitatea acestora. Parchetul poate cerceta și infracțiunile conectate actelor de corupție dacă aceste infracțiuni au cauzat un daun mai mare de 200.000 de euro sau dacă aceste tipuri de activități au compromis grav bunul mers al autorităților publice, instituțiilor publice. DNA are jurisdicție exclusivă și nelimitată în combaterea corupției la nivel înalt, inclusiv în urmărirea membrilor Parlamentului.
Prin modificările legislative ulterioare jurisdicția (autoritatea) Parchetului a fost redusă în ceea ce privește corupția mică, fiind eliminată jurisdicția în ceea ce privește primarii orașelor și comunelor, agenți de poliție și notari. Acte de corupție comise de cei care sunt incluși în aceste ultime categorii revin procurorilor de la celelalte parchete de pe lângă instanțe.
Orice tip de act de corupție este investigat de DNA, dacă cel care comite acest tip de infracțiune se încadrează în una din aceste categorii:
1. Demnitari publici: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora, consilieri ai ministrilor, consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierii de stat ai Primului-ministru, președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene, primarul general și viceprimarii municipiului București, primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București, primarii și viceprimarii municipiilor, consilierii județeni, prefecții și subprefecții;
2. Juriști: judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale, ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia, Avocatul Poporului și adjuncții săi;
3. membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de conturi, guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței, comisarii Gardei Financiare, personalul vamal, persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au interes în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare, persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, lichidatorii judiciari, executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS);
4. Militari și polițiști: ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție;
5. conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora, avocați etc.
DNA are autoritatea de a ancheta și infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, indiferent de valoarea pagubei, precum și infracțiunile de macrocriminalitate economico-financiară, dacă acestea au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, în cazurile de: fraudă, formele abuzului în serviciu, anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Anul 2014 - Noua legislaţie penală
De la 1 februarie 2014 se vor aplica mai multe acte normative noi:
- Legea 286/2009 privind Codul penal (însoţit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);
- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (însoţit de Legea nr. 255/2013 de punere a sa în aplicare şi de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanţelor);
- Legea nr.252/2013 privind sistemul de probaţiune (însoţită de Regulamentul său de aplicare aprobat prin HG 1079/2013);
- Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
- Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (însoţit de Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hot.CSM 89/2013).
Nu mai regasim legea care era peste lege, adica Legea nr. 78/2000.Si atunci intelegem ca, si procurorii DNA (foarte competenti, altminteri) sunt nevoiti sa aplice reglememtarile aparute la 01.02.2014.Ne intrebam totusi, de ce mai avem nevoie de DNA?In multe Parchete teritoriale este o lipsa acuta de personal.Multe dosare treneaza din lipsa de timp a procurorului sa solutioneze cauza.Intamplator (sau nu) DNA are toate posturile ocupate.
Traim intr-o lume ciudata care, in nenumarate situatii, nu are nici o noima. Nimicnicia a ajuns la rang de lege si atunci nu trebuie sa ne mai miram ca Legea nu mai este Lege.
Cu stima
Av.Dr. Koble L.Ladislau