ACUZ - Lucian Cornescu

INVOLUTIE V

Acest articol, al cincilea din seria “Involutie” dedicata Justitiei, se adreseaza cu precadere Presedintelui Romaniei dar nu exclude nici Parlamentul si nici Guvernul.

In articolul de ieri, Involutie IV, explicam cititorilor nostri obligatia  Presedintelui de a lua masuri in cazul penibil al unei persoane tinuta in arest peste sase luni  din cauza afirmatiei presedintei ICCJ. Hotararea definitiva si irevocabila a Curtii de Apel care arata ca persoana in cauza este nevinovata si ca presedinta ICCJ a dezinformat Parchetul precum si "activitatea" celui din urma in folosul distinsei doamne, duce in mod obligatoriu, in numele Justitiei dar si a prezervarii imaginei acesteia, la destituiri.

Presedintele participa de drept la sedintele CSM. El este in acest caz cel care  in numele respectului Constitutiei  trebuie sa oblige CSM sa-si faca... meseria. Revenind, a nu face acest lucru, pentru Presedintele Romaniei, inseamna a comite sperjur. El. Presedintele a jurat sa faca sa fie respectata Constitutia si el este garantul acestei respectari de catre toti al ei.

Rolul Preşedintelui
ARTICOLUL 80 din Constitutia Romaniei:
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate
Un alt presedinte de tara, tara la fel de "independenta" ca a noastra, si el abia ales, a fost demis de Parlament din cauza inertiei sale, din cauza ineficacitatii sale:
Dans la nuit de mardi à mercredi, les députés malgaches ont voté à une très grande majorité la destitution du président Hery Rajaonarimampianina, un an et demi seulement après son élection. Le chef de l’Etat a été déchu en raison de son "incompétence" et parce qu’il aurait violé la Constitution du pays. Expert-comptable de formation, Hery Rajaonarimampianina avait pourtant promis à la population une vie meilleure. Mais les députés lui ont reproché son inertie, ses tâtonnements et son inefficacité.
La Haute Cour constitutionnelle du pays doit désormais se prononcer sur le bien-fondé de la déchéance du président.

Privind acum CSM,

Aroganta cu care aceasta institutie incearca sa-si aroge dreptul de a pune pumnul in gura presei, aroganta cu care in loc de a respecta motivul propriei existente ca institutie, incearca sa eludeze obligatia sa de a se autosesiza, de a inainta Comisiilor de Disciplina cazul atunci cand un Judecator sau Procuror este... indelicat, ne face sa-i amintim Legea Suprema a Romaniei, Constitutia dar si propriile regulamente si obligatii.

Egalitatea în drepturi
ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege

Libertatea conştiinţei
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.

Libertatea de exprimare
ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.

Dreptul la informaţie
ARTICOLUL 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.
Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii şi a criteriilor de competenta şi etica profesionala în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al magistraţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte reSecţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:  
b) numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului;
f) iau masuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;
g) propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorilor şefi secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului sef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism a adjunctului acestuia;
Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor, de orice persoana interesata sau se pot sesiza din oficiu.  
Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor greşit îndreptată la instanţe sau parchete va fi înaintată comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare.

Parlamentul Romaniei :
Rolul şi structura
ARTICOLUL 61
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.
Mandatul reprezentativ
ARTICOLUL 69
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

Imunitatea parlamentară
ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

De unde concluzia logica: nimeni nu poate obliga Parlamentul sa accepte arestarea, iar daca Justitia (parchetul + un judecator) dispune acest lucru, Parlamentul are dreptul de a DISPUNE revocarea masurii! A dispune presupune ca Justitia sa se supuna.