NISTE PROCURORI
Nu voi reveni asupra “completului de 5” de la presupusa Inalta Curte, complet care a contribuit cu forta si vigoare la opinia multora despre probitatea Justitiei, judecand “cazul Nastase”... asa cum au facut-o, ci despre inca un derapaj profund dezagreabil al unor procurori aserviti si, evident legati tot de acest caz.
Nu demult am scris despre Basescu, de fapt despre vanitatea sa exacerbata si despre lipsa sa de umanitate, cu rezultatele pe care le vedem si in cazul Nastase, dusman personal, dar si in cazul unor ofiteri din Armata Romana, al celor care zac in inchisoare si care au cerut sa fie gratiati crezand ca au cui ai cere.
Derapajul privind un chirurg, un medic, intamplator dintre cei mai buni din aceasta tara in ceea ce priveste chirurgia vasculara, inima si pe care sus zisii procurori au crezut de cuvinta sa incerce sa-l pedepseasca. Evident procurorii de caz nu au auzit vreodata vorbindu-se de juramantul pe care fiecare medic il face. Juramantul lui Hippocrate (Hippocrate din Cos, cel mai vestit medic al Greciei antice, considerat "Părintele Medicinei", s-a născut în jurul anului 460 î.Chr. pe insula Cos (Arhipelagul insulelor Sporade)) şi a murit către anul 370 î.Chr. în localitatea Larissa din Tessalia. Numele lui este legat de Jurământul lui Hippocrate, un adevărat codice moral al unui medic în exercitarea profesiunii sale, jurământ prestat şi în zIlele noastre în multe universităţi de absolvenţii facultăţilor de medicină), juramant care este rostit astfel:
“Mă angajez solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii;
-Voi păstra profesorilor mei respectul şi recunoştinţa care le sunt datorate;
-Voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate;
-Sănătatea pacienţilor va fi pentru mine obligaţie sacră;
-Voi păstra secretele încredinţate de pacienţi chiar şi după decesul acestora;
-Voi menţine prin toate mijloacele onoarea şi nobila tradiţie a profesiunii de medic;
-Colegii mei vor fi fraţii mei;
-Nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, partid sau stare socială;
-Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană de la începuturile sale chiar sub ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar legilor umanităţii.
Fac acest jurământ în mod solemn, liber, pe onoare”.
Si acum…
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
"La data de 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători a pronunţat prin decizie definitivă condamnarea inculpatului Adrian Năstase la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi, în aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a persoanei condamnate Adrian Năstase. În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian. Concret, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist chirurgie cardio vasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în cadrul acestei secţii iar primele intervenţii medicale au fost realizate de către un alt medic dintr-o altă secţie. În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardio – vasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic. De asemenea, inculpatul a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti dacă persoana condamnată poate fi încarcerată. Toate acestea au avut drept consecinţă prelungirea internării în spital şi amânarea momentului transferului la o unitate de detenţie, situaţie care a impus reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie Municipiului Bucureşti să facă demersuri legale suplimentare pentru clarificarea îndeplinirii condiţiilor juridice de transfer. Ca urmare a acestor demersuri, la data de 26 iunie 2012, Tribunalul Bucureşti, ca instanţă de executare, a stabilit că situaţia persoanei condamnate Năstase Adrian de a se afla internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti nu împiedică cu nimic punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei, lucru care s-a realizat în aceeaşi zi".
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti.
Si acum va pun o intrebare:
Presupunand ca stiti cine sunt, cum ii cheama, unde pot fi gasiti, ce ati face:
1 Ati felicita sau din contra
2. Ati exprima in mod clar dezaprobarea domniilor voastre?
Lucian Cornescu
P.S Felicitari domnului Bradisteanu.
P.S 2 Pentru ca multi dintre cei care ne judeca sau care ne aduc in sala de judecata nu stiu ca exista si un cod deontologic al judecatorilor si al procurorilor...
HOTĂRÂRE Nr. 328 din 24 august 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, ale art. 24 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere art. III din titlul XV „Modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:
Art. 1. -Se aprobă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. -Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 144/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 6 mai 2005, se abrogă.
Art. 3. -Prezenta hotărâre se publică în Monitorul
CODUL DEONTOLOGIC al judecătorilor şi procurorilor
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. -Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei.
Art. 2. -(1) Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienţei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor.
(2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii.
CAPITOLUL II Independenţa justiţiei
Art. 3. -(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.
(3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.
Art. 4. -(1) în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
(3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic.
Art. 5. -(1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
Art. 6. -(1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
CAPITOLUL III Promovarea supremaţiei legii
Art. 7. -Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Art. 8. -Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare.
CAPITOLUL IV Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor
Art. 9. -(1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.
Art. 10. -în caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii.
Art. 11. -(1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. în asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe.
(2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă.
CAPITOLUL V Exercitarea îndatoririlor profesionale
Art. 12. -Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.
Art. 13. -Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenta necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile.
Art. 14. -Judecătorii şi procurorii trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat.
Art. 15. -(1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.
(2) în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament.
Art. 16. -(1) în exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să manifeste iniţiativă şi responsabilitate. în luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor.
CAPITOLUL VI Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror
Art. 17. -Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.
Art. 18. -(1) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora.
(2) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor.
Art. 19. -Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor.
Art. 20. -Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.
CAPITOLUL VII Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror
Art. 21. -(1) Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(2) Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea.
Art. 22. -Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii.
Art. 23. -Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.
