Uneori, romanasii nostri de peste hotare isi intrebuinteaza penita "unsa"cu vitriol. Balint, in revista sa, Agero, ne da un exemplu. Ca are sau nu dreptate, ca avem, Doamne fereste, asa niste indivizi pe la noi sau nu...va las sa judecati. Cert este insa faptul ca textul de mai jos este extrem de interesant cu precadere azi, in momentul in care vom asista fie la o cretina disparitie a USL, strict datorata lipsei de viziune politica (daca se intampla, evident) a PSD, a lipsei de cunoastere a istoriei politice a acestei tari. O tara care nu se conduce cu santaj, cu "fumuri" personale, ci cu logica. Si, daca se poate... IN INTERESUL CETATENILOR.
Cu stima
quote
Licheaua politică
Nicolae Balint
Rezultată dintr-o împerechere nefericită, dar deloc întâmplătoare - lipsa de scrupule cu lipsa de conştiinţă civică - licheaua politică este un animal de pradă, foarte viclean şi insidios, mai mult târâtură decât târâtoare. Populează întreagă Europă, dar mai ales spaţiile fostelor state comuniste, dovedind o adaptabilitate extraordinară în spaţiul românesc.
În ultimii 20 de ani, licheaua politică românească s-a observat că parazitează mai ales instituţiile statului, hrănindu-se cu bani publici şi cu comisioane grase rezultate îndeosebi din privatizări dubioase. Este imun la DNA şi reacţionează foarte bine la legislaţia românească, dovedind atunci când este încolţită, un comportament bizar şi pozând în victimă. Nu poate să trăiască în captivitate - a se citi puşcărie - foarte rar în opoziţie, ci doar în libertate, având un apetit deosebit pentru zona politică, mai ales pentru sfera puterii. Nu are principii, onoare, şi nici conştiinţă, are doar interese personale, demonstrând o capacitate de adaptare deosebită în zona partidului de guvernământ - oricare ar fi el - şi în general în zone unde se învârt bani publici şi fonduri europene, pentru care are un miros foarte dezvoltat. Se cuplează o dată la 4 ani, în perioada electorală, numai cu partidul câştigător în alegeri.
Licheaua este un animal sociabil, nu lipsit de farmec şi inteligenţă, care poate fi dresat de stăpân, căruia însă nu-i va fi niciodată credincios. Când simte pericolul, licheaua politică migrează, individual sau în haită, spre un alt partid, sau înfiinţează chiar el un nou partid.
Fiind animal protejat, nu poate fi vânat fără voie de sus. Dovedind instincte de cameleon, predispusă la orice compromis posibil, şi fiind lipsită de orice principii morale şi politice, licheaua politică este un animal util atâta timp cât este răsplătită. Atunci când însă devine prea obraznică şi agresivă, licheaua politică poate răspunde doar la o singură comandă... la comanda, MARŞ de aici!
unquote