Cum functioneaza uneori justitia
Ati auzit proverbul: corb la corb nu scoate ochii…. ?
Ca dovada, un caz, unul dintre probabil multiplele cazuri:
O avocata, candva persoana publica, profita de un apel, care, se stie, este definitiv, dar nu si irevocabil - asta mai ales cand adversarul este primaria unui mare oras, primarie care are obligatia de a utiliza toate caile de atac-si incaseaza, prin «intermediul» (nu-mi permit eu sa vorbesc de complicitate si nici de crearea unei grupari…) unui executor judecatoresc un onorariu «de succes». Nu mare, doar… peste 300.000 euro. Clientul, un pensionar, evident necunoscator al justitiei, ca de, de aceea are avocat, nu stie ca poate pierde totul in final. Recurs la Inalta Curte. Clientul pierde cu brio si…i se cer banii inapoi. Bani pe care nu-i mai are ca de, intre avocat si executor….
I se ia, lunar, o treime din pensia sa de fost ceferist. Abia atunci intelege si… si depune plangere la parchet, dar si la Baroul Bucuresti. A carei Comisie de Disciplina... chestia aia cu corbu'…
Avocatul, strofocat, se apara. Atacand. Depune plangere impotriva clientului pentru fals, etc. Sectia 17 de politie Bucuresti verifica, procurorul de caz cere comisie rogatorie. Cu dovezile in mana, procurorul de caz claseaza plangerea.
Avocatul… avocatului suparat salasuieste in sectorul 5 din Bucuresti. Clasarea nu-i convine si face apel la luminile prim-procurorului local. Care, dupa lunga si ampla gandire, ce face? Pai... transmite dosarul la judecatoria 5. Motivul cererii, cam infantil, dar... de... doar asta se putea. Si, fara surpriza, vedem o presedinta de complet, care, in total respect al principului ca un corb... da incepere. Rusinos dar adevarat. Felicitari, doamna prim-procuror, felicitari doamna presedinte de complet!