Main menu
MERITATI SA STITI ADEVARUL
Imprumuturile deja facute de diferitele guvernari, dar platite de noi toti, ne ruineaza. De fapt, suntem deja ruinati chiar daca nu constientizam prea bine acest lucru. Acum, discutand despre anii 2014-
Se va pune sau nu problema incercarii de a evita ruina completa a brumei agonisite de pensionari? Cea a salariatilor de azi? Sau cea a generatiilor ce ne vor urma?
Pentru a incerca macar cat de cat, ar trebui curajul de a regandi in profunzime rolul guvernarilor, rolul lor de "asigurator", va trebui regandita partea de cheltuieli zise publice din ceea ce noi numim inca "bogatia nationala", de a crea reguli noi pur contabile, de a organiza o noua arhitectura bancara, financiara si politica in Romania, in Europa si la nivel mondial.
Dupa al doilea razboi mondial, omenirea a trecut prin o perioada fasta, cea a reconstructiei. Incepand insa din 1980, situatia se schimba. Salariile stagneaza, nevoile publice cresc, ceea ce duce guvernarea sa-
Rezultat? Moratorii, inflatie, planuri de austeritate, revolutii, multe guverne gafaind din ce in ce mai mult sub presiunea creancierilor.
Tarile cele mai bogate creaza la randul lor noi instrumente financiare, deregleaza pietele si incearca sa atraga imprumuturi.
Brusc, in 2007, se realizeaza ca tarile bogate au ajuns datornice fata de celelalte tari, cele presupuse sarace.
Criza bancara, depresiune, ambele imediat aruncate de guvernari... asupra contribuabilior.
In 2010, datoria publica neta a Japoniei ajunge la 227% din PIB, cea a Statelor Unite depaseste 8,6 trilioane de dolari adica aproape 60% din PIB, adica 554% din intrarile fiscale americane.
Datoria publica europeana se apropie de 80% din PIB-
Ma intorc la AZI, la Bruxelles. Multi dintre cei prezenti azi vor incerca probabil sa gasesca doar expediente. Crezand in mod naiv ca ceva ceresc, neprevazut, va face sa dispara imensitatea datoriilor publice. Luandu-
Si noi? In 2014, fiecare cetatean al Uniunii va fi "dator" cu un an de salariu.
Exista remedii? Probabil da, daca. daca azi cineva, imi este profund indiferent daca un Basescu bine sfatuit sau un Ponta sau un altul, va avea curajul de a arata cu degetul :
1. faptul ca datoria publica creste mai repede dacat intrarile fiscale
2. faptul ca in mod necesar va fi trebui sa fie socializata sanatatea, asigurarile..
3. daca va fi capabil sa spuna NU bancilor care sunt unul dintre principalii responsabili ai situatiei create, in loc de a le finata, evident in detrimentul cresterii economice.
Pentru a vorbi de remedii, cateva lectii din istroria datoriei publice apar ca fiind, azi la Bruxelles, de reamintit:
1. 1 datoria publica este o creanta transferata de generatia noastra pe spinarea generatiilor viitoare
2. 2.datoria publica -
3. din pacate, datoria publica incita guvernarile de azi sa creeze sau sa suscite la crearea de noi instrumente financiare care vor fi, ineluctabil, folosite impotriva sa de piete
4. deficitele publice interne si externe sunt strins legate
5. datoria publica creste daca guvernul nu stie sa blocheze tendinta sa naturala de a cheltui mai mult decat ceea ce incaseaza
6. datoria este cu atat mai sustinuta cu cat ea poate fi finantata din agoniseala interna
7. debitorul, statul, este la fel de puternic ca si creancierul
8. cind apare riscul iminent de criza a datoriei publice, tendinta guvernarii este de se gandi ca... se va descurca. Daca nu.. haos, alt guvern etc.
9. criza datoriei suverane este legata de pierderea increderii, des subiectiva, a pietelor
10. diminuarea datoriei suverane trece si prin inflatie (dar si prin: mai multe impozite, mai putine cheltuieli publice, crestere economica, diminuare a dobanzilor, razboi, ajutor extern, sau.incapacitate de a rambursa)
11. aproape toate tarile supra indatorate devin incapabile sa ramburseze la un moment dat (ex: Romania in 1930)
12. ORICE GUVERN RESPONSABIL NU VA FINANTA FUNCTIONAREA SA PROPRIE PRIN IMPRUMUT SI ISI VA LIMITA INVESTITIILE IN FUNCTIE DE CAPACITATEA SA DE A RAMBURSA.
Daca nu?
Incepand din 2010 guvernarile din interiorul Uniunii Europeene au inceput sa imprumute, anual, per total,peste 1,6 trilioane de euro.
Intre 2014 (datoria publica a tarilor bogate este de peste 120%) si 2020, subiectul de azi de la Bruxelles daca ascultam prezicerile FMI, BRI etc, datoria tarilor "bogate" va fi de peste 200% din PIB in Anglia, de 150% in Franta, Belgia, Irlanda, Italia si SUA. Fara a mai vorbi de Grecia!!
Si noi??? Ce va trebui sa spuna azi reprezentatul nostru, care nu are inca o datorie publica la fel de pletorica?
Doua solutii. Cea de a contribui la datoria publica , economica, a Uniunii sau, de a spune nu.
A spune azi DA inseamna a intra si mai adinc intr-
Revenim. Azi, Eurogrup poate inca rezista presiunii datoriei suverane dar doar daca dobanzile sunt mici si rezervele private-
Azi deficitul structural depaseste 4% si ar trebui ca in 2020 sa se ajunga la un excedent structural de 4.5%. Pe care sa-
Pentru asta ar trebui sa reducem cheltuielile publice europeene cu 8% din PIB (20 la 25% din buget).
Ceea ce pietele internationale nu cred. Ele vor paria pe o situatie negativa la inceput, si care sa duca probabil la .incapacitaea de a rambursa apoi. Vor cere deci un randament mai mare al imprumuturilor acordate. Spirala .
Eurogrupul si-
Cu toti cei peste 600 de miliarde anuntate inca din 2010, Uniunea va fi obligata sa transfere o parte din problema la FMI. Care FMI nu are o expertiza particulara in domeniu, care este inca dominat ideologic si nu numai de SUA.
Vom continua sa ajutam banci, sa nationalizam banci.
FMI luand de la guvernele imprumutate arma iluzorie a devaluarii, le impinge (azi la Bruxelles) spre o iluzorie solidaritate. Iluzorie pentru ca statele nu se vor hotari sa finanteze.
Lupta de discreditare a euro, dorinta acerba a SUA, va continua chiar daca in final nu va fi utla dolarului.
Nu azi, ceva mai tarziu, Uniunea va riposta prin.inflatie, care inflatie va diminua valoarea imprumuturilor, dar si a patrimoniului. Ruinand imprumutatorii europeni. Saracindu-
Nu va ajunge. Unele tari vor iesi din zona euro, provizoriu sau nu, pentru a modifica paritatea monetara (Germania, Tarile de Jos...).
Si vom ajunge, in acest scenariu, la protectionism urmat de depresiune profunda pe tot continentul.
Daca reuniunea de azi de la Bruxelles se va dori responsabila, ea va vorbi despre toate aceste aspecte si. cine stie.. .poate ca un reprezentant responsabil al unei tari ai caror interese individuale ar fi respectate de propria lor guvernare va vorbi, doar ca ipoteza, de modul in care inca se poate evita sus zisul scenariu.