ACUZ - Lucian Cornescu

TRAFIC DE INFLUENTA

Pe la inceputul anului 1990, aveam doi avocati (si un jurist). Primul dintre ei, Lucian Mihai, se duce in SUA, are acolo contacte importante pentru cariera domniei sale. Si lasa o impresie favorabila. Putin mai tarziu, Lucian se intoarce, devine Secretarul General al Camerei Deputatior, mai apoi judecator si presedinte la Curtea Constitutionala.

Celalalt, Calin Zamfirescu, se duce in Franta, are mai multe discutii si cu decanul Baroului din Paris, revine, devine presedintele UNBR. UNBR, care, se stie, are in subordine toate Barourile din Romania, Barouri conduse la randul lor de Decani. Toti avocati si… majoritatea verticali.

Acest presambul fiind necesar pentru a explica faptul ca stiu sa-mi aleg, in general, avocatii, ca stiu sa le judec valoarea. Sa revenim la decani.

Se mai intampla, se pare, ca… unul dintre decanii nostrii a avut de curand... slabiciuni si a confundat sus zisa verticalitate cu…o slabiciune, cea de a-si apara, in pofida adevarului, un membru. Aici avem traficul de influenta. Sa vedem cum.

Mai de curand, asa ne spune noua “radio Sant”, mai de curand, acel decan, considerat in general a fi om serios, a avut pare-se o discutie… pe drum de seara, cu un procuror. Discutia avea ca temei «dorinta» decanului nostru de a fi lasate niste plangeri penale instrumentate de clientii unui avocat, membru din baroul domniei sale, in nelucrare pana «dupa terminarea proceslor civile», tot impotriva avocatului in chestiune intentate.

Traficul de influenta «costa». Asa ne spune legea! Decanul nostru, inchizand ochii asupra motivelor invocate de clientii avocatului, clienti care au depus plangere si la procuratura dar si la Baroul domniei sale si incercand sa si apere astfel «oaia neagra», lezeaza in mod direct interesele sus zisilor clienti ai sus zisului avocat? Incercand sa blocheze mersul normal al anchetei procuraturii, face trafic de influenta?

Ca ziarist, indiferent cat de sigure sunt sursele pe care le am, evident, nu voi numi nici decanul si nici avocatul. Dar…. dar este bine ca el, decanul, sa stie ca... se stie.